Tara mea de Bubu

Ţara mea
(compunere)
Nagy Alexandru
Cls. a-III-a B

"Ţara mea este România. ." Ţara în care m-am născut, şi în care îmi port viaţa de limbric, este România. Şi cum zicea un mare scriitor citez:”În lume sunt ţări naşpa, dar mai naşpa ca România nu e nici una”.Ţara mea este situată în estul Europei, având graniţă cu alte ţări, care nu ştiu cum se numesc. În ţara mea sunt munţi şi ape, multe ape. Ţara mea are 23 milioane de locuitori, 22, 21, până termin compunerea toţi vor fi plecaţi.
România este ţara tuturor posibilităţilor. Aici nu se întâmpla lucruri interesante. Chestii ca muritul de foame sunt la ordinea zilei. În România trăiesc oameni prietenoşi. Când ţi-e greu, la fiecare colţ de stradă stă cineva care îţi întinde o mână de ajutor, ba cu un cuţit, ba cu un topor. Deşi duc o viaţă grea, românii nu se plâng niciodată. De ce să se plângă, oricum nu-i ascultă nimeni. Luând în calcul, sondajele făcute în Europa, în România etniile se împart astfel: 65% - sunt ţigani, 30% - maghiari, iar restul de 5% - de altă naţionalitate.
Deşi nu au bani, românii fac excursii multe. Ţările cele mai vizitate sunt: Portugalia, Spania, Italia şi Franţa. Aceste excursii durează 2-3 luni, dar dacă timpul le permite, românii rămân acolo definitiv. În timpul concediilor ei lucrează, asta pentru că românii au fost întotdeauna un popor muncitor. Meseria la care se pricep mai toţi românii este tiratul. Această îndeletnicire se execută manual, cu una sau ambele mâini. Este o meserie solitară, dar mai nou s-au format colective de muncă. Având un moral şi un spirit de echipă de invidiat, cel care este prins cu mişmaşuri în colectiv, poate spera că prietenii îl vor ajuta. CU SIGURANŢA ÎL VOR AJUTA.
În ţări nu cu mult mai dezvoltate decât Romănia, românii sunt luaţi drept model. Astfel 9 din 10 copii europeni sunt crescuţi după regula: ”Bucură-te cum eşti, că de mă enervezi te fac român”.
Pe lângă munca în străinătate, românii lucrează şi în ţară. Meseriile cele mai frecvente din România sunt cele de: şomer, boschetar şi cerşetor. Cerşetorii încep de mici copii meseria, asta pentru ca să aibă viitorul asigurat. Media de vârstă din rândul lor este de maxim 10 ani. Totodată românii practică meseria de frecător de mentă. Românii freacă mult menta, şi o fac din plăcere.
Cu aşa o forţă de muncă, în România s-a dezvoltat mult industria. Industria minieră este pe primul loc. Multă lume lucrează cu mine. Minele de creion aduc mult profit pentru ţară.
Industria constructoare de maşini se află pe locul doi. Maşinile produse în ţară nici nu se compară cu cele din occident. Cele mai puternice maşini construite în România sunt daciile. Având un motor puternic, până la 8 cai putere + un mânz, 2 locuri pentru căruţaşi şi 4 pentru pasageri. Numărul de locuri pentru pasageri depinde de cerinţele cumpărătorilor. Astfel se pot comanda 2 laviţe în plus. Dacia este o maşină decapotabilă având o caroserie rezistentă din lemn de dud. Tot la comandă se mai poate instala un airbag faţă cu căptuşeală de fân, neoane cu licurici, iar pentru creşterea puterii în mers, un sistem de hrănire a cailor automată.
În România s-a dezvoltat şi agricultura. Mulţi români lucrează pământul. Se pot vedea cei harnici cum stau în faţa căşii cu pământ în mână pe care îl lucrează.
Faţă de anii trecuţi, în România o dezvoltare vizibilă a avut-o turismul. Zonele de agrement puternic amenajate, sunt vizitate de milioane de turişti anual. Corectez, sute de milioane. Cele mai vizitate zone ale ţării sunt:
- pădurea tropicală din Cioncheşti – 2 milioane turişti pe an
- fluviul Someş + podurile de pe – 1,8 mil. turişti pe an
- oraşul fantomă Cuţa – 1,6 mil. turişti pe an
Alţii vizitează zone mai puţin frumoase ca : Cheile Bicazului, staţiunile montane din Munţii Bucegi şi Făgăraş, litoralul Mării Negre.
Comerţul este un alt punct forte al României în faţa celorlalte ţări din Europa. Încă de pe vremuri, din România se exportau multe produse. Carne, carne vie şi alte chestii se exportau mai ales în Turcia, deoarece ei vizitau mai fest România. În ziua de azi, românii continuă să exporte carne vie, doar că puţin consumată şi numai de sex feminin. Pe lângă acestea se mai exportă: forţă de muncă, cărţi poştale cu înscrisul: ”Fie-vă milă - S.O.S.”, carne de vită că vite sunt destule, mentă frecată etc. Cel mai mare succes îl au exporturile de maşini. Ţări puternic industrializate precum Coasta de Fildeş, Burundi şi Rwanda, cumpără anual 4 - 5 Dacii, adică 99% din producţia anuală. Se poate spune că se face un schimb, deoarece România primeşte în schimb 4 - 5 Mercedesuri, maşini puţin mai slabe şi practic şi teoretic. Pe lângă export în România se practică importul. Se importă mai ales aparatură electronică. Deoarece mărcile autohtone de televizoare, precum Olt şi Diamant, dispar de pe piaţă datorită cerinţelor mari din rândul populaţiei, bieţii români sunt nevoiţi să cumpere mărci slab cotate ca: Sony, LG, Samsung. Se mai importă DVD-uri, mp3 playere aparatură electrocaniscă, dar într-un număr mai mic, asta pentru că aceste chestii au fost fumate de mult la noi în ţară, şi reprezintă un fleac pentru român.
O altă ramură a industriei puternic dezvoltată în România este industria tutunului. Trabucurile care se fac la noi în ţară, sunt cele mai căutate pe piaţa mondială. Pe lângă mărcile deja istorii precum Mărăşeşti, Carpaţi şi Dacia, a apărut nume noi ca Kossuth, Panonia. Nu există conferinţă de pace la sediul ONU, fără să se fumeze aceste ţigări fine şi cu o aromă de nedescris.
În România se face şi alcool de calitatea I. Însuşi preşedintele Statelor Unite a recunoscut, că nici un whisky nu e mai bun decât „Vodca Săniuţa”. În ultimii 3 ani Murfatlarul românesc, a fost vândut în cantităţi de 4 ori mai mari decât Vinul de Porto. Berea nr. 1 din România, este consumată în exces de nemţi, care după ce au gustat „Regele berii în România”, folosesc produsele lor ca de exemplu berea Beck’s, doar ca să îşi clătească gura sau să se spele pe mâini.
Pe lângă alcool, în România se fac şi băuturi răcoritoare. Românii nici nu mai urmăresc reclamele produsului Coca-Cola, cu urşii polari, ei au rămas blocaţi pe reclama cu câinii maidanezi pentru sucurile Best. Aceste sucuri sunt mai aromate, conţin mai puţine calorii, iar cu lista de coloranţi utilizaţi la fabricare, copilul român poate învăţa liniştit alfabetul. Reclamele din ţară prezentate şi peste oceane, i-a făcut pe americani să iasă în stradă, strigând: „We want the Best...”. Totodată gama de sucuri Fanta, a fost devansată la capitolul vânzări de gama Fresh Line, o altă realizare grandioasă a românului în materie de băuturi răcoritoare.
Transporturile sunt şi ele un punct forte în ceea ce priveşte industria României. Din reţeaua de 300.000 km de şosea din ţară, 299.999 de km sunt autostrăzi. Cea mai recentă autostradă este cea construită între localităţile Vetiş şi Oar, pe 8 benzi, iar între benzi pistă de aterizare pentru avioane. Pe această autostradă nu există limită de viteză, ceea ce înseamnă că românii pot să îşi ieie un elan destul de mare pentru a ajunge lejer în Ungaria. În ceea ce priveşte mijloacele de transport, România se poate mândri cu cele mai moderne autobuze, cele mai spaţioase avioane, cele mai lungi şi mai rapide trenuri, şi linia de metrou cea mai lungă - de la Constanţa la Satu Mare (încă neterminată din motiv că muncitorii au ajuns din greşeală în Ucraina, şi au fost închişi pentru trecerea frauduloasă a graniţei).
Toate aceste realizări sunt datorate faptului că românii sunt creştini. Ei se roagă fest la D-zeu şi cotizează mulţi bani la ridicarea bisericilor. Bisericile sunt în număr foarte mare. Aici vin babele să doarmă, alcooliştii să beie vin gratis şi ciorditorii să deie năvală la perşă.
Trecând peste industrie şi realizările pe care le are România aş dori să vă povestesc despre limba pe care o vorbeşte poporul român. Pe seama limbii române s-au scris şi poezii:
„Limba noastră-i limbă tristă
Plânge când o bagi în pizdă
Limba noastră-i o comoară
O bagi din pizdă în găoază
Limba noastră-i limbă pură
Cu ea fetele ling pe pulă
Limba noastră-i dulce moale
Sună a câcat de oaie
Limba noastră e frumoasă
E tare melodioasă
Limba noastră este lungă
În orice cur ea poa’ s-ajungă”
(fragment)
Bogată în cuvinte de genu’: pulă, pizdă, câcat, coaie, muie, cur etc, poate fi învăţată lejer de oricine. Cu aceste cuvinte de bază, de altfel, doi români se pot înţelege liniştit. (Bă pulă, dă-o încolo de pizdă, nu vezi că e de câcat. Dacă aştepţi după ea rămâi cu sperma în coaie, că pizdă nu dă, muie nu ea, scapi, dacă o vrea în cur.). Se pot alcătui multe alte fraze dar de obicei au numai tentă erotică.